|
1.
Necesităţi Hardware
Introducere
Înainte de a începe, avem nevoie să cunoaştem componentele hardware ce
sunt suportate de Gentoo Linux pentru o instalare reuşită.
Necesităţi Hardware
| Maşini Apple NewWorld |
Microprocesoare Power/PowerPC (G3, G4, G5) cum ar fi: iMac, eMac, iBook,
PowerBook, Xserver, PowerMac
|
| Maşini Apple OldWorld |
Maşinile Apple cu o versiune OpenFirmware mai mică decât 3, cum ar fi
maşinile Beige G3s, PCI PowerMac şi PCI PowerBook. Clonele Apple bazate pe
PCI ar trebui, de asemenea, să fie suportate.
|
| Pegasos de la Genesi |
Pegasos I/II, Open Desktop Workstation
|
| IBM |
RS/6000, iSeries, pSeries
|
| Memorie |
Cel puţin 64 MOcteţi |
| Spaţiu pe Disc |
1.5 GOcteţi (excluzând spaţiul pentru swap) |
| Spaţiu pentru Swap |
Cel puţin 256 MOcteţi |
Consultaţi documentul despre Întrebări Frecvente despre Gentoo pentru
PPC pentru informaţii despre problemele comune legate de instalare, sau
dacă sunteţi nesiguri despre ceea ce se află în acea maşină PowerPC
ce se află pe biroul dvs., acum.
1.
Mediul Gentoo Universal Installation CD
Introducere
Gentoo Linux poate fi instalat utilizând o arhivă tar stage3. Un
astfel de fişier stage este o arhivă (compresată) ce conţine un mediu
minimal din care puteţi să vă instalaţi cu succes Gentoo Linux pe
sistemul dvs.
Instalările utilizând o arhivă tar stage1 sau stage2 nu sunt documentate
în Manualul Gentoo - vă rugăm să consultaţi documentul Întrebări Frecvente pentru Gentoo în
legătură cu acest subiect.
Mediul Gentoo Universal Installation CD
Installation CD este un mediu boot-abil ce conţine un mediu Gentoo
integral. Vă permite să boot-aţi în Linux de pe CD. În timpul procesului de
boot, componentele dvs. hardware sunt detectate şi driver-ele corespunzătoare
sunt încărcate. Mediile Installation CD Gentoo sunt menţinute de dezvoltatorii
Gentoo.
Momentan sunt două medii Installation CD disponibile:
-
Mediul Universal Installation CD conţine tot ceea ce este necesar pentru a
instala Gentoo. Acesta oferă fişiere stage3 pentru arhitecturile comune,
cod sursă pentru aplicaţiile adiţionale din care trebuie să alegeţi şi,
bineînţeles, instrucţiunile de instalare pentru arhitectura dvs.
-
Mediul Minimal Installation CD conţine doar un mediu minimal ce vă permite
să vă confinguraţi reţeaua pentru a vă conecta la internet. Nu conţine
nici un fişier adiţional şi nu poate fi folosit în contextul acstor
instrucţiuni de instalare.
Gentoo oferă, de asemenea, Package CD. Acesta nu este un mediu Installation
CD, ci o resursă adiţională pe care o puteţi utiliza în timpul
instalării sistemului dvs. Gentoo. Acesta conţine pachete precompilate
(cunoscute şi sub numele de setul GRP) ce vă permit să instalaţi
într-un mod uşor şi rapid, aplicaţii adiţionale (cum ar fi
OpenOffice.org, KDE, GNOME, ...) imediat după instalarea Gentoo şi chiar
înainte de actualizarea structurii Portage.
Utilizarea mediului Package CD este tratată ulterior în acest document.
1.
Descărcarea, Scrierea şi Boot-area Mediului Universal Installation CD
Descărcarea şi Scrierea Mediului Installation CD
Puteţi descărca mediile Universal Installation CD (şi, dacă doriţi,
mediile Packacge CD, de asemenea) de pe unul din server-ele noastre mirror. Mediile Installation CD sunt stocate
în directorul releases/ppc/2006.0/ppc32/installcd ; mediile
Package CD sunt stocate în directorul
releases/ppc/2006.0/ppc32/packagecd.
În acel director veţi găsi fişierele ISO. Acestea sunt imagini de CD
complete ce pot fi scrise pe un mediu CD-R.
După descărcarea fişierului, îi puteţi verifica integritatea pentru a
observa dacă este corupt sau nu:
-
Îi puteţi verifica suma de control MD5 a acestuia şi să o comparaţi
cu suma MD5 oferită de noi (spre exemplu, cu utilitarul md5sum sub
Linux/Unix sau md5sum
pentru Windows). Modalitatea de verificare a sumelor de control MD5 în Mac
OS X este descrisă în documentul despre Întrebări Frecvente despre
Gentoo pentru Arhitectura PPC.
-
Îi puteţi verifica semnătura criptografică oferită de noi. Trebuie
să obţineţi cheia publică utilizată de noi (0x17072058), înainte.
Pentru a descărca cheia noastră publică utilizând aplicaţia GnuPG, rulaţi
următoarea comandă:
Cod 1.1: Obţinerea cheii publice |
$ gpg --keyserver subkeys.pgp.net --recv-keys 0x17072058
|
Acum, verificaţi semnătura:
Cod 1.1: Verificarea semnăturii criptografice |
$ gpg --verify <fisierul cu semnatura> <fisierul iso descarcat>
|
Pentru a scrie imaginele ISO pe CD-uri trebuie să selectaţi raw-burning.
Felul cum activaţi această opţiune este dependent foarte mult de
platformă. Vom trata aici cdrecord şi K3B; pentru mai multe
informaţii consultaţi documentul despre Întrebări Frecvente despre Gentoo.
-
Pentru cdrecord, trebuie doar să tastaţi cdrecord dev=/dev/hdc
<fisierul iso descarcat> (înlocuiţi /dev/hdc cu
calea către unitatea dvs. CD-RW).
-
Pentru K3B, selectaţi Tools > CD > Burn Image.
După care alegeţi imaginea ISO pe care doriţi să o scrieţi în aria
'Image to Burn'. La final apăsaţi Start.
Implicit: Boot-area mediului Universal Installation CD cu Yaboot
Pe maşinile NewWorld, introduceţi mediul Installation CD în CD-ROM şi reporniţi
sistemul. Când este iniţiat sunetul de pornire a sistemului, trebuie doar să
ţineţi apăsată tasta 'C' până când CD-ul se va încărca.
După încărcarea mediului Installation CD, va apărea un mesaj de bun-venit
prietenos şi un prompt boot: în partea inferioară a ecranului.
Noi vă oferim un singur kernel generic, ppc32. Acest kernel este
compilat cu suport pentru mai multe procesoare, dar poate să boot-eze şi
într-un sistem ce conţine doar un procesor.
Puteţi să mai optimizaţi unele opţiuni de kernel la acest prompt.
Următorul tabel afişează unele dintre opţiunile de boot disponibile ce
pot fi adăugate:
| Opţiune de Boot |
Descriere |
| video |
Această opţiune are următoarele valori specifice producătorilor de
plăci video: nvidiafb, radeonfb, rivafb,
atyfb, aty128 sau ofonly. Puteţi utiliza această
valoare alături de rezoluţia de rata de reîmprospătare dorite. Spre
exemplu, video=radeonfb:1280x1024@75-32 va selecta frame buffer
pentru ATI Radeon la o rezoluţie de 1280x1024 cu o rată de
împrospătare de 75Hz şi o adâncime de culoare pe 32 de biţi. Dacă
nu sunteţi sigur de opţiunea dorită, video=ofonly va funcţiona
în mod sigur.
|
| nol3 |
Dezactivează level 3 cache pe unele sisteme PowerBooks (este nevoie
pentru cel puţin 17")
|
| dofirewire |
Activează suportul pentru dispozitivele IEEE1394 (FireWire), cum ar fi
discurile externe.
|
| dopcmcia |
Dacă doriţi să utilizaţi dispozitivele PCMCIA în timpul instalării
(cum ar fi plăcile de reţea PCMCIA), trebuie să activaţi această
opţiune.
|
La acest prompt apăsaţi enter, şi un mediu complet Gentoo Linux va fi
încărcat de pe CD. Continuaţi cu secţiunea Şi După
ce Aţi Boot-at....
Alternativ: Boot-area cu Mediul Installation CD pe un Pegasos
Pe sistemele Pegasos, trebuie doar să introduceţi CD-ul şi la prompt-ul de
boot SmartFirmware tastaţi boot cd /boot/menu. Aceasta va deschide un
mic meniu de boot de unde puteţi să alegeţi între unele opţiuni video
preconfigurate. Dacă doriţi opţiuni de boot speciale, le puteţi adăuga
liniei de comandă, ca în cazul anterior pentru aplicaţia Yaboot. Spre
exemplu, boot cd /boot/pegasos video=radeonfb:1280x1024@75 mem=256M.
Opţiunile de kernel implicite (în cazul în care apar probleme şi veţi
avea nevoie de ele) sunt preconfigurate în kernel ca console=ttyS0,115200
console=tty0 init=/linuxrc looptype=squashfs loop=/image.squashfs cdroot
root=/dev/ram0.
Alternativ: Boot-area Mediului Installation CD cu BootX
Dacă aveţi un sistem Mac OldWorld, porţiunea boot-abilă a mediului livecd nu
poate fi utilizată. Cea mai simplă soluţie este să utilizaţi MacOS pentru
procesul de bootstrap într-un mediu Linux, cu ajutorul unui utilitar, denumit
BootX.
Mai întâi, descărcaţi BootX şi despachetaţi
arhiva. Copiaţi BootX Extension din arhiva despachetată, în
Extensions Folder şi BootX App Control Panel în Control
Panels, ambele fiind localizate în directorul System Folder din sistemul
dvs. MacOS. Apoi, creaţi un director denumit "Linux Kernels" în directorul
System şi copiaţi kernel-ul ppc32 de pe CD, în acest director. La
final, copiaţi fişierul ppc32.igz din directorul boot
aflat pe mediul Installation CD în directorul System Folder din MacOS.
Pentru a pregăti BootX, porniţi BootX App Control Panel. Mai întâi,
selectaţi dialogul Options şi bifaţi Use Specified RAM Disk
selectând, apoi, ppc32.igz din directorul dvs. System. Continuaţi cu
interfaţa iniţială şi asiguraţi-vă că mărimea pentru ramdisk este
cel puţin 32000. În final, setaţi argumentele pentru kernel, ca cele
exemplificate mai jos:
Cod 1.1: Argumentele de boot pentru BootX |
cdroot root=/dev/ram0 init=linuxrc loop=image.squashfs looptype=squashfs console=tty0
|
Notă:
Parametrii de kernel din secţiunea yaboot de mai sus sunt aplicabili şi
aici. Puteţi adăuga oricare din aceste opţiuni între parametrii de kernel
specificaţi anterior.
|
Verificaţi încă o dată pentru a vă asigura că setările sunt
corecte, şi apoi salvaţi configuraţia. Aceasta salvează tastarea în
cazul în care nu boot-ează sau în cazul în care ceva este greşit.
Apăsaţi butonul Linux din partea superioară a ferestrei. Dacă totul a
decurs corect, se va efectua boot în mediul Installation CD. Continuaţi cu
secţiunea Şi După ce Aţi Boot-at...
Şi După ce Aţi Boot-at...
În consola curentă puteţi observa promptul root ("#") şi puteţi comuta
între alte console utilizând combinaţiile de taste Alt-F2, Alt-F3 şi
Alt-F4. Pentru a reveni la consola iniţială utilizaţi combinaţia de taste
Alt-F1. Datorită dispunerii tastaturii, este posibil să trebuiască să
utilizaţi Alt-fn-Fx pe maşinile Apple.
Dacă instalaţi Gentoo pe un sistem cu o tastatură diferită de standardul
US, utilizaţi loadkeys pentru a încărca dispunerea tastelor pentru
tastatura dvs. Pentru a afişa dispunerile de taste disponibile, executaţi
ls /usr/share/keymaps/i386. Pe maşinile NewWorld sau Pegasos nu trebuie
să încărcaţi dispunerea tastelor ppc sau mac deoarece
sunt pentru maşinile OldWorld bazate pe ADB.
Cod 1.1: Afişarea definiţiilor de dispunere a tastelor |
# ls /usr/share/keymaps/i386
|
Acum, încărcaţi definiţia pentru dispunerea tastelor aleasă de dvs.:
Cod 1.1: Încărcarea unei definiţii de dispunere a tastelor |
# loadkeys be-latin1
|
Acum, continuaţi cu Configurarea Suplimentară pentru
Componentele Hardware .
Configurarea Suplimentară pentru Componentele Hardware
Mediul Gentoo Installation CD, în timp ce boot-ează, încearcă să
identifice automat toate componentele hardware din sistem şi încarcă
modulele de kernel ce fac posibilă accesarea acestor resurse hardware. În
majoritatea cazurilor, chiar reuşeşte. Dar, sunt şi cazuri când
încărcarea automată nu este efectuată pentru modulele necesare. În
cazul în care autodetectarea componentelor PCI a eşuat în cazul unor
componente ale sistemului dvs., vor trebui încarcate manual modulele de kernel
necesare.
În următorul exemplu vom încerca încărcarea modulului airport.
Acest modul suportă doar modelele vechi ale plăcilor Airport (802.11b).
AirportExtreme (802.11g) nu este suportat pe mediul InstallCD datorită
restricţiilor distribuţiei componentei firmware:
Cod 1.1: Încărcarea modulului airport |
# modprobe airport
|
Pe maşinile mai vechi iMac, uneori placa de reţea nu este detectată
corect. Acestea utilizează driver-ul BMAC:
Cod 1.1: Încărcarea modulului bmac |
# modprobe bmac
|
Opţional: Optimizarea Performanţelor Hard-Disk-ului
Dacă sunteţi un utilizator avansat, puteţi optimiza performanţa
hard-disk-ului, utilizând hdparm. În combinaţie cu opţiunile
-tT puteţi testa performanţele hard discului (executaţi testul de mai
multe ori pentru a avea o imagine cât mai precisă a vitezei HDD-ului).
Cod 1.1: Testarea peformanţei discului |
# hdparm -tT /dev/hda
|
Pentru optimizare, puteţi utiliza oricare din exemplele de mai jos (sau
experimenta cu propriile optimizări) ce utilizează /dev/hda ca
disc (substituiţi cu discul dvs.):
Cod 1.1: Optimizarea performanţei hard-disk-ului |
# hdparm -d 1 /dev/hda
# hdparm -d 1 -A 1 -m 16 -u 1 -a 64 /dev/hda
|
Opţional: Conturi de Utilizator
Dacă doriţi să permiteţi accesul utilizatorilor externi la mediul de
instalare Gentoo Linux, sau utilizaţi chat-ul irssi fără drepturi
de root (pentru un nivel mai ridicat al securităţii), trebuie să creaţi
utilizatori separaţi şi este necesară modificarea parolei de root.
Pentru a scimba parola root, rulaţi utilitarul passwd.
Cod 1.1: Schimbarea parolei de root |
# passwd
New password:
Re-enter password:
|
Pentru crearea unui nou cont de utilizator trebuie să introducem denumirea
contului şi parola ce va fi asociată contului nou creat. Pentru aceasta vom
utiliza comenzile useradd şi passwd. În exemplu de mai jos
vom crea un user numit "john".
Cod 1.1: Crearea unui cont de utilizator |
# useradd john
# passwd john
New password:
Re-enter password:
|
Puteţi efectua login în noul cont creat din root, utilizând comanda
su:
Cod 1.1: Comutarea la alt utilizator |
# su john -
|
Opţional: Vizualizarea Documentaţiei în Timpul Instalării
În timpul instalării, dacă doriţi să accesaţi Manualul Gentoo (de pe
CD sau online), asiguraţi-vă că aţi creat un cont utilizator (vedeţi
Opţional: Conturi de Utilizator). Apoi,
apăsaţi Alt-F2 pentru a comuta în alt terminal şi efectuaţi
login.
Dacă doriţi consularea documentaţiei de pe CD, puteţi rula imediat aplicaţia
links, sau chiar links -g pentru o aplicaţie browser grafic în
framebuffer, ce vă permite vizualizarea documentaţiei:
Cod 1.1: Vizualizarea documentaţiei de pe CD |
# links /mnt/cdrom/docs/html/index.html
|
Totuşi, este recomandat să utilizaţi Manualul Gentoo aflat online,
deoarece este mult mai recent decât cel oferit pe CD. Puteţi utiliza, de
asemenea, aplicaţia links, dar numai după ce aţi terminat capitolul
despre Configurarea Reţelei (în caz contrar nu veţi putea accesa
internetul pentru a putea consulta online Manualul Gentoo).
Cod 1.1: Accesarea Documentaţiei Online |
# links http://www.gentoo.org/doc/ro/handbook/handbook-ppc.xml
|
Puteţi reveni la terminalul iniţial apăsând combinaţia de taste
Alt-F1
Opţional: Pornirea Serviciului SSH
Daca vreţi ca alţi utilizatorii să poata accesa procesul de instalare
Gentoo Linux (posibil, ca să vă ajute să instalaţi Gentoo, sau chiar
să îl instaleze pentru dvs.), va trebui să le creaţi conturi de
utilizator sau chiar sa le oferiţi parola de root (doar dacă
aveţi încredere deplină în acel utilizator).
Pentru a iniţializa serviciul SSH, executaţi comanda de mai jos:
Cod 1.1: Pornirea serviciului SSH |
# /etc/init.d/sshd start
|
Pentru a putea utiliza serviciul ssh trebuie configurat accesul la reţea.
Continuaţi cu capitolul despre (Configurarea
Reţelei).
|