|
1.
Necesităţi Hardware
Introducere
Înainte de a începe, avem nevoie să cunoaştem componentele hardware ce sunt
suportate de Gentoo Linux pentru o instalare reuşită.
Necesităţi Hardware
| Procesor (Big Endian port) |
MIPS3, MIPS4, MIPS5 sau procesor clasa MIPS64 |
| Procesor (Little Endian port) |
MIPS4, MIPS5 sau procesor clasa MIPS64 |
| Memorie |
64 MOcteţi |
| Spaţiu pe disc |
1.5 GOcteţi (excluzând spaţiul swap) |
| Spaţiu swap |
Cel puţin 256 MOcteţi |
Va trebui, de asemenea, să consultaţi documentul despre Necesităţi Hardware MIPS disponibil
pe site-ul nostru.
1.
Note pentru Instalare
O Notă Despre Arhitecturile cu Procesoare
Pe multe dintre arhitecturi, procesorul a evoluat de-a lungul mai multor
generaţii, fiecare generaţie nouă având-o ca bază pe cea anterioară. MIPS nu
face excepţie de la această regulă. Există mai multe generaţii de procesoare
conţinute în arhitectura MIPS. Pentru a vă alege arhiva tar stage conţinând
imaginea pentru boot din reţea şi opţiunile CFLAGS corespunzător,
trebuie să cunoaşteţi cărei familii îi aparţine procesorul sistemului dvs.
Aceste familii sunt menţionate ca Arhitectura Setului de
Instrucţiuni (Instruction Set Architecture).
| MIPS ISA |
32/64 biţi |
Procesoare Conţinute |
| MIPS 1 |
32 biţi |
R2000,
R3000
|
| MIPS 2 |
32 biţi |
R6000
|
| MIPS 3 |
64 biţi |
R4000,
R4400,
R4600,
R4700
|
| MIPS 4 |
64 biţi |
R5000,
RM5000,
RM7000
R8000,
R9000,
R10000,
R12000,
R14000,
R16000
|
| MIPS 5 |
64 biţi |
Nici unul, deocamdată
|
| MIPS32 |
32 biţi |
Seriile AMD Alchemy, 4kc, 4km, multe altele...
|
| MIPS64 |
64 biţi |
Broadcom SiByte SB1, 5kc ... etc...
|
Notă:
Nivelul ISA MIPS5 a fost proiectat de Silicon Graphics în 1994, dar nu
a fost niciodată utilizat într-un procesor real. Acesta este utilizat ca o
componentă ISA a MIPS64.
|
Notă:
Componentele ISA a MIPS32 şi MIPS64 sunt o sursă comună de
confuzie. Nivelul ISA MIPS64 este, de fapt, un superset al componentei
ISA din MIPS5, deci include toate instrucţiunile din componentele ISA
iniţiale din MIPS5. MIPS32 este un subset pe 32 de biţi al
MIPS64, acesta existând deoarece majoritatea aplicaţiilor necesită
doar procesarea pe 32 de biţi.
|
De asemenea, un alt concept de menţionat este conceptul de endianness.
Conceptul endianness se referă la modul cum procesorul citeşte cuvintele din
memoria principală. Un cuvânt poate fi citit, fie în modul big endian
(cel mai semnificativ bit este primul) sau little endian (cel mai puţin
semnificativ bit este primul). Maşinile Intel x86 au la bază Little endian, în
timp ce maşinile Apple şi Sparc au la bază Big Endian. Pe MIPS pot fi în
oricare din aceste moduri. Pentru a le separa, adăugăm el arhitecturii
pentru a denota modul little endian.
| Arhitectură |
32/64 biţi |
Endianness |
Maşini conţinute |
| mips |
32 biţi |
Big Endian |
Silicon Graphics |
| mipsel |
32 biţi |
Little Endian |
DECStations, Cobalt Servers, PlayStation 2 |
| mips64 |
64 biţi |
Big Endian |
Silicon Graphics |
| mips64el |
64 biţi |
Little Endian |
Cobalt Servers, PlayStation 2 |
Pentru cei ce doresc să se documenteze în plus despre ISA-uri, următoarele
site-uri le pot fi de folos:
Arhiva Tar Stage3
Un fişier tar stage3 este o arhivă ce conţine un mediul minimal Gentoo,
potrivit pentru a continua instalarea Gentoo utilizând instrucţiunile din
acest manual. Anterior, Manual Gentoo descria instalarea utilizând una din
cele 3 arhive tar stage. În timp ce Gentoo încă mai oferă arhivele tar
stage1 şi stage2, modalitatea de instalare oficială utilizează o arhivă
tar stage3. Dacă sunteţi interesat să utilizaţi un fişier tar stage1
sau stage2, vă rugăm să consultaţi documentul cu Întrebări Frecvente
în Gentoo, secţiunea Cum Instalez Gentoo
Utilizând O Arhivă Tar Stage1 sau Stage2?
1.
Detalii Generale Despre Boot-area din Reţea
În această secţiune vom documenta necesităţile dvs. pentru a efectua cu succes
procesul de boot din reţea a staţiilor de lucru Silicon Graphics şi a
dispozitivelor appliance Cobalt Server. Acesta este doar un ghid pe scurt şi nu
este intenţionat pentru a aprofunda, pentru mai multe informaţii eu vă
recomand consultarea Ghidului Gentoo
pentru sistemele fără disc.
De ce aveţi nevoie: În funcţie de maşină există un anumit număr de componente
hardware de care veţi avea nevoie pentru a putea efectua procesul de boot din
reţea cu succes şi a instala Linux.
-
În General:
- Server DHCP/BOOTP (este recomandat ISC DHCPd)
- Răbdare -- chiar multă
-
Pentru staţiile de lucru Silicon Graphics:
- Server TFTP (recomandat este tftp-hpa)
-
Dacă doriţi/trebuie să utilizaţi consola serială:
- MiniDIN8 --> cablu serial RS-232
- cablu Null-modem
- Terminal compatibil VT100 sau ANSI capabil să reacţioneze la o viteză de transmisie de 9600 baud
-
Pentru maşinile server Cobalt (NU cele originale Qube):
- Server NFS
- Cablu Null-modem
- Terminal compatibil VT100 sau ANSI capabil să reacţioneze la o viteză de transmisie de 115200 baud
Notă:
Maşinile SGI utilizează un conector MiniDIN 8 pentru porturile seriale. După
câte se pare, cablurile de modem Apple funcţionează corect în rolul de cabluri
seriale, dar, cum maşinile Apple sunt echipate cu porturi USB şi dispozitive
modem interne, acestea sunt din ce în ce mai greu de găsit. O diagramă de
conexiuni este disponibilă de pe situl Linux/MIPS Wiki, şi
majoritatea magazinelor de electronică ar trebui să aibă prizele
necesare.
|
Notă:
Ca terminat, acesta poate fi un terminal real VT100/ANSI, sau poate fi un PC ce
rulează o aplicaţie ce simulează un terminal (cum ar fi HyperTerminal, Minicom,
seyon, Telex, xc, screen -- pe care îl preferaţi). Nu contează pe ce platformă
rulează această maşină -- atât timp cât deţine un port serial RS-232 pe care să
îl puteţi utiliza, precum şi aplicaţia corespunzătoare.
|
Notă:
Notaţi faptul că acest ghid nu acoperă dispozitivele originale Qube.
Dispozitivele appliance server originale nu au un port serial în configuraţia
implicită, deci nu este posibilă instalarea Gentoo pe acestea fără ajutorul
unui driver special şi a unei maşini surogat pentru a efectua instalarea.
Următorul site conţine un ghid despre instalarea Gentoo pe aceste maşini. http://www.metzner.org/projects/qube/
|
Setarea TFTP şi DHCP -- un ghid concis
Bun, deci aveţi totul definitivat, acum este timpul să setăm restul. Aşa cum am
menţionat mai devreme, acesta nu este un ghid complet, ci este configuraţia
minimă necesară pentru a putea pune lucrurile în mişcare. Îl puteţi utiliza,
fie când porniţi de la zero, sau să utilizaţi sugestiile pentru a vă modifica
setările existente în scopul suportării procesului de boot din reţea.
Nu este important faptul că server-ele utilizat nu trebuie să utilizeze Gentoo
Linux, puteţi, într-un mod rezonabil, să rulaţi FreeBSD sau orice altă
platformă Unix-like. În orice caz, în acest ghid se va presupune că rulaţi
Gentoo Linux. De asemenea, puteţi rula TFTP/NFS pe o maşină separată de
server-ul DHCP, dacă doriţi.
Atenţie:
Echipa Gentoo/MIPS nu vă poate ajuta cu setarea altor sisteme de operare ca
servere de boot în reţea. Dacă alegeţi un alt sistem de operare se
presupune că ştiţi ce faceţi.
|
Primul pas -- configurarea DHCP. Pentru ca aplicaţia daemon ISC DHCP să
răspundă cererilor BOOTP (necesar pentru SGI şi Cobalt BOOTROM), trebuie, mai
întâi, să activaţi modul dinamic pentru BOOTP pentru plaja de adrese utilizate;
apoi să setaţi câte o înregistrare pentru fiecare client, cu indicatori către
imaginea de boot.
Cod 1.1: Instalarea Aplicaţiei DHCP de la ISC |
# emerge dhcp
|
Odată instalată, trebuie să creaţi fişierul /etc/dhcp/dhcpd.conf.
Iată configuraţia minimă pentru a putea începe.
Cod 1.1: Configuraţie minimă dhcpd.conf |
ddns-update-style none;
subnet 192.168.10.0 netmask 255.255.255.0 {
pool {
range dynamic-bootp 192.168.10.1 192.168.10.254;
}
option domain-name-servers 203.1.72.96, 202.47.56.17;
option routers 192.168.10.1;
authoritative;
allow bootp;
}
|
Cu această configuraţie, se poate adăuga orice număr de clienţi în clauza
subnet. Vom aminti ceea ce trebuie să adăugaţi, ulterior în acest ghid.
Următorul pas -- setarea aplicaţiei server TFTP. Este recomandat să
utilizaţi tftp-hpa ca fiind singura aplicaţie TFTP cunoscută ca
funcţională. Procedaţi prin instalarea acesteia, aşa cum este arătat
mai jos.
Cod 1.1: Instalarea tftp-hpa |
# emerge net-ftp/tftp-hpa
|
Aceasta vă va crea /tftproot pentru a vă stoca imaginile de
boot prin reţea. O puteţi muta în orice altă locaţie doriţi. Pentru
scopurile acestui ghid, vom presupune că l-aţi lăsat în locaţia
implicită.
1.
Boot-area prin Reţea a Staţiilor de Lucru SGI
Descărcarea Unei Imagini de Boot din Reţea
În funcţie de sistemul pentru care efectuaţi instalarea, există mai multe
imagini posibile, disponibile. Toate sunt denumite în concordanţă cu tipul
sistemului şi procesorul pentru care sunt compilate. Aceste tipuri de maşini
sunt următoarele:
| Nume de Cod |
Maşini |
| IP22 |
Indy, *Indigo 2, **Challenge S |
| IP26 |
*Indigo 2 Power |
| IP27 |
Origin 200, Origin 2000 |
| IP28 |
*Indigo 2 Impact |
| IP30 |
Octane |
| IP32 |
O2 |
Notă:
* Este o greşeală comună să amestecaţi IRIS Indigo (IP12 cu procesor R3000 sau
IP20 cu procesor R4000, din care nici una nu poate rula Linux), Indigo 2 (IP22,
pe care Linux este perfect funcţional), Indigo 2 Power bazat pe R8000 (ce nu
poate rula deloc Linux) şi Indigo 2 Impact bazat pe R10000 (IP28, ce este în
stadiu foarte experimental). Vă rugăm să reţineţi că acestea sunt maşini
diferite.
|
Notă:
** Pe Challenge S, portul de reţea UTP este conectat de o placă SCSI WD33C95,
ce nu este suportă de Linux, momentan. Datorită acestei limitări, va trebui să
utilizaţi un dispozitiv de transmisie-recepţie AUI-->UTP conectat la portul
AUI.
|
De asemenea, în fişier, r4k se referă la procesoarele din seria R4000, r5k
pentru R5000, rm5k pentru RM5200 şi r10k pentru R10000. Puteţi regăsi aceste
imagini disponibile la
http://dev.gentoo.org/~kumba/mips/netboot.
Configurarea DHCP pentru un Client SGI
Odată ce aţi descărcat fişierul, copiaţi-l în directorul dvs.
/tftpboot. (Utilizaţi bzip2 -d pentru decompresie) Apoi,
editaţi fişierul dvs. /etc/dhcp/dhcpd.conf şi adăugaţi
intrarea pentru clientul dvs. SGI.
Cod 1.1: Parte din fişierul dhcpd.conf pentru staţiile de lucru SGI |
subnet xxx.xxx.xxx.xxx netmask xxx.xxx.xxx.xxx {
host sgi {
hardware ethernet 08:00:69:08:db:77;
next-server 192.168.10.1;
fixed-address 192.168.10.3;
filename "/gentoo-r4k.img";
}
}
|
Opţiuni de Kernel
Suntem aproape gata, dar mai trebuie efectuate unele ajustări. Deschideţi o
consolă cu privilegii de root şi introduceţi următoarele comenzi.
Cod 1.1: Unele ajustări pentru ca maşinile SGI să utiliza aplicaţia TFTP corect |
# echo 1 > /proc/sys/net/ipv4/ip_no_pmtu_disc
# echo "2048 32767" > /proc/sys/net/ipv4/ip_local_port_range
|
Aceste informaţii ar trebui să fie suficiente pentru a permite Linux să
funcţioneze corect cu memoria PROM a staţiilor SGI.
Pornirea Aplicaţiilor Daemon...
În acest punct, ar trebui să fiţi pregătiţi pentru a porni aplicaţiile daemon.
Introduceţi următoarele comenzi:
Cod 1.1: Pornirea aplicaţiilor daemon DHCP şi TFTP |
# /etc/init.d/dhcp start
# /etc/init.d/in.tftpd start
|
Dacă nimic nu a funcţionat greşit în ultimul pas, ar trebui să fiţi pregătiţi
să porniţi staţia şi să urmaţi instrucţiunile din ghid. Dacă aplicaţia DHCP nu
porneşte dintr-un anumit motiv, încercaţi să rulaţi 'dhcpd' din linia de
comandă şi analizaţi ceea ce afişează -- dacă totul este conform
specificaţiilor, ar trebui să-şi continue execuţia în fundal, altfel veţi
observa 'exiting.' chiar sub afişarea erorii.
O cale uşoară pentru a verifica funcţionarea aplicaţiei tftp este să tastaţi
următoarea comandă -- dacă observaţi ceva asemănător cu ceea ce urmează a fi
exemplificat -- totul este bine.
Cod 1.1: Verificare dacă aplicaţia TFTPd rulează |
# netstat -al | grep ^udp
udp 0 0 *:bootpc *:*
udp 0 0 *:631 *:*
udp 0 0 *:xdmcp *:*
udp 0 0 *:tftp *:*
|
Procesul de Boot din Reţea pentru Maşina SGI
Bun, totul este pregătit, atât DHCP cât şi TFTP rulează. Acum este timpul să
porniţi maşina SGI. Porniţi unitatea -- când observaţi "Running power-on
diagnostics" pe ecran, fie efectuaţi click pe "Stop For Maintenance" sau
apăsaţi ESCAPE. Vi se va afişa un meniu cum este următorul. Introduceţi
comenzile, ca mai jos.
Cod 1.1: Meniul de mentenanţă SGI PROM |
Running power-on diagnostics
System Maintenance Menu
1) Start System
2) Install System Software
3) Run Diagnostics
4) Recover System
5) Enter Command Monitor
Option? 5
Command Monitor. Type "exit" to return to the menu.
>> bootp(): root=/dev/ram0
|
Din acest punct, maşina ar trebui să înceapă să descarce imaginea, iar apoi,
după cel puţin 20 secunde mai târziu, să înceapă să boot-eze în Linux. Dacă
totul se desfăşoară conform planului, ar trebui să vi se afişeze aplicaţia
shell Busybox ash, aşa cum este exemplificat mai jos, de unde puteţi
continua cu partea despre (Configurarea
Reţelei).
Cod 1.1: Când lucrurile merg bine... |
init started: BusyBox v1.00-pre10 (2004.04.27-02:55+0000) multi-call binary
Gentoo Linux; http://www.gentoo.org/
Copyright 2001-2004 Gentoo Technologies, Inc.; Distributed under the GPL
Gentoo/MIPS Netboot for Silicon Graphics Machines
Build Date: April 26th, 2004
* To configure networking, do the following:
* For Static IP:
* /bin/net-setup <IP Address> <Gateway Address> [telnet]
* For Dynamic IP:
* /bin/net-setup dhcp [telnet]
* If you would like a telnetd daemon loaded as well, pass "telnet"
* As the final argument to /bin/net-setup.
Please press Enter to activate this console.
|
Probleme.
Dacă maşina este încăpăţânată şi refuză să îşi descarce imaginea, poate fi
dintr-o cauză din două posibilităţi, (1) aţi făcut o greşeală la unul din paşi
sau (2) are nevoie de puţină înţelegere. (Nu, puneţi ciocanul deoparte!) Iată o
listă de posibilităţi pe care le puteţi verifica:
-
dhcpd îi atribuie maşinii SGI o adresă IP. Ar trebui să
observaţi unele mesaje despre cererile BOOTP în fişierele log de
sistem. Aplicaţia tcpdump este, de asemenea, utilă în acest caz.
-
Permisiunile sunt setate corect în directorul tftp (în general
/tftpboot -- în care ar trebui să aibă acces oricine
-
Verificaţi fişierele log de sistem pentru a observa ce anume raportează
tftp (poate erori)
Dacă aţi verificat totul pe server şi se raportează timpi expiraţi (timeout),
etc pe maşina SGI, încercaţi să tastaţi următoarele comenzi în consolă.
Cod 1.1: Convingerea SGI PROM să funcţioneze |
>> resetenv
>> unsetenv netaddr
>> unsetenv dlserver
>> init
>> bootp(): root=/dev/ram0
|
1.
Mediul LiveCD Gentoo/MIPS
Generalităţi
Pe maşinile Silicon Graphics, este posibil să efectuăm boot de pe un CD pentru
a instala sisteme de operare. (Acesta este modul în care se instalează IRIX,
spre exemplu). Recent, imagini pentru asemenea medii CD boot-abile pentru a
instala Gentoo au fost fost puse la dispoziţie. Aceste medii CD au fost
proiectate să funcţioneze în acelaşi mod.
Din momentul în care mediul LiveCD Gentoo/MIPS va funcţiona pe staţiile de
lucru SGI Indy, Indigo 2 şi O2 echipate cu procesoare din seriile R4000 şi
R5000 alte platforme ar putea fi disponibile în viitor.
Puteţi regăsi imaginile mediilor LiveCD pentru a fi descărcate de pe server-ul
dvs. mirror de Gentoo preferat în directorul
experimental/mips/livecd.
Atenţie:
Aceste medii CD sunt foarte experimentale în acest moment. Ele pot sau nu
funcţiona, deocamdată. Puteţi raporta operaţiile cu succes, precum şi cele ce
se termină cu erori în interfaţa noastră Bugzilla, această discuţie de pe
forum sau pe canalul
IRC #gentoo-mips. Am dori foarte mult acest lucru.
|
Scrierea unui Mediu Live CD
Un lucru notabil este faptul că SGI PROM nici nu recunoaşte formatul ISO9660,
nici are implementat nimic în legătura cu standardul de boot El Torito
standard. Aceste imagini de CD sunt construite ca o partiţie SGI disklabel cu
imaginea de boot în antetul de volum, ca în cazul unui disc. De aceea, trebuie
să aveţi grijă în momentul în care scrieţi imaginea de CD.
Urmează un exemplu de comandă ce presupune viteza de scriere de 24x pentru o
unitate IDE. Dacă aveţi o unitate SCSI, spre exemplu, va trebui să modificaţi
parametrul dev corespunzător. Asemănător cu opţiunea speed - dacă
întâmpinaţi probleme, ar trebui să încercaţi să micşoraţi această valoare.
Cod 1.1: Scrierea utilizând cdrecord |
# bzip2 -d mips-livecd-prototype-rc2-20041027.img.bz2
# cdrecord -vv -pad speed=24 dev=ATAPI:0,0,0 -tao mips-livecd-prototype-rc2-20041027.img
|
Notă:
Este posibil să scrieţi aceste medii CD sub Windows, presupunând că aplicaţia
de scriere poate scrie imaginea exact aşa cum este. În orice caz, nimeni nu a
reuşit să creeze un CD funcţional până la această dată.
|
Notă:
Dacă nu ştiţi ce valoare să-i atribuiţi parametrului dev, rulaţi
cdrecord -scanbus ca root - aceasta vă va indica locaţia exactă a
unităţii dvs. de scriere.
|
1.
Boot-area print Reţea a Dispozitivelor Server Cobalt
Generalităţi despre Procedura de Boot din Reţea
Spre deosebire de maşinile SGI, dispozitivele server Cobalt utilizează NFS
pentru a transfera imaginea de kernel necesară procesului de boot. Puteţi
boot-a maşina dvs. prin apăsarea continuă a tastelor săgeţi stânga şi dreapta
în timp ce apăsaţi butonul de pornire. Maşina va încerca, apoi, să obţină o
adresă IP prin BOOTP, să mount-eze directorul /nfsroot de pe
server prin NFS, apoi să descarce şi să boot-eze fişierul
vmlinux_raq-2800.gz ce presupune a fi un binar standard ELF.
Descărcarea Unei Imagini de Boot prin Reţea
În directorul
http://dev.gentoo.org/~redhatter/mips/cobalt/netboots/
veţi găsi imaginile de boot necesare pentru a putea avea o maşină Cobalt
funcţională. Fişierele vor avea numele de forma
nfsroot-KERNEL-COLO-DATE-cobalt.tar -- selectaţi-o pe cea mai recentă
şi dezarhivaţi-o în directorul dvs. /, aşa cum este arătat mai jos:
Cod 1.1: Despachetarea imaginii nfsroot |
# tar -C / -xvf nfsroot-2.6.13.4-1.19-20051122.tar
|
Configurarea Aplicaţiei Server NFS
Deoarece această maşină utilizează NFS pentru a-şi descărca imaginea, va trebui
să exportaţi /nfsroot pe server-ul dvs. Dacă nu aţi efectuat deja
acest pas, va trebui să instalaţi pachetul net-fs/nfs-utils.
Cod 1.1: Instalarea nfs-utils |
# emerge net-fs/nfs-utils
|
După ce aţi terminat, modificaţi fişierul dvs. /etc/exports.
Puteţi seta restricţii mai mari, dacă doriţi.
Cod 1.1: Exportarea directorului /nfsroot |
/nfsroot *(ro,sync)
|
Acum, odată ce aţi terminat, puteţi porni aplicaţia server NFS:
Cod 1.1: Pornirea aplicaţiei server NFS |
# /etc/init.d/nfs start
|
Dacă aplicaţia server NFS deja rula, îi puteţi specifica reîncărcarea
fişierului exports utilizând exportfs.
Cod 1.1: Exportarea unui nou sistem de fişiere |
# exportfs -av
|
Configurarea Aplicaţiei Server DHCP pe o Maşină Cobalt
Acum, configurarea legată de DHCP este relativ la obiect. Adăugaţi următoarele
directive de configurare în fişierul dvs. /etc/dhcp/dhcpd.conf.
Cod 1.1: Parte din fişierul dhcpd.conf pentru Cobalt |
subnet xxx.xxx.xxx.xxx netmask xxx.xxx.xxx.xxx {
host qube {
option root-path "/nfsroot";
hardware ethernet 00:10:e0:00:86:3d;
next-server 192.168.10.1;
fixed-address 192.168.10.2;
filename "default.colo";
}
}
|
Pornirea Aplicaţiilor Daemon...
În acest punct, sunteţi pregătiţi să porniţi aplicaţiile daemon. Introduceţi
următoarele comenzi:
Cod 1.1: Pornirea aplicaţiilor daemon DHCP şi NFS |
# /etc/init.d/dhcp start
# /etc/init.d/nfs start
|
Dacă nimic nu a funcţionat greşit în ultimul pas, ar trebui să fiţi pregătiţi
să porniţi staţia şi să urmaţi instrucţiunile din ghid. Dacă aplicaţia DHCP nu
porneşte dintr-un anumit motiv, încercaţi să rulaţi 'dhcpd' din linia de
comandă şi analizaţi ceea ce afişează -- dacă totul este conform
specificaţiilor, ar trebui să-şi continue execuţia în fundal, altfel veţi
observa 'exiting.' chiar sub afişarea erorii.
Procesul de Boot din Reţea pentru Maşina Cobalt
Bun, totul este pregătit, atât DHCP cât şi NFS rulează. Acum este timpul să
porniţi maşina Cobalt. Introduceţi cablul null-modem şi setaţi terminalul
serial să utilizeze viteza de transmisie de 115200 baud, 8 biţi, fără paritate,
1 bit de stop, emulare VT100. Odată ce aţi terminat acest pas, reţineţi apăsate
continuu tastele săgeţi stânga şi dreapta în timp ce apăsaţi butonul de pornire
a unităţii.
Dacă totul funcţionează corect, panoul din spate ar trebui să afişeze
"Net Booting", ar trebui să observaţi o activitate pe reţea, la scurt timp
urmată de apariţia aplicaţiei CoLo. Pe panoul din spate, navigaţi prin
meniu până când este afişat "Network (NFS)", apoi apăsaţi ENTER. Ar
trebui să observaţi maşina pornind pe consola serială.
Cod 1.1: Boot-area imaginii de kernel |
elf: 80080000 <-- 00001000 6586368t + 192624t
elf: entry 80328040
net: interface down
CPU revision is: 000028a0
FPU revision is: 000028a0
Primary instruction cache 32kB, physically tagged, 2-way, linesize 32 bytes.
Primary data cache 32kB 2-way, linesize 32 bytes.
Linux version 2.4.26-mipscvs-20040415 (root@khazad-dum) (gcc version 3.3.3...
Determined physical RAM map:
memory: 08000000 @ 00000000 (usable)
Initial ramdisk at: 0x80392000 (3366912 bytes)
On node 0 totalpages: 32768
zone(0): 32768 pages.
zone(1): 0 pages.
zone(2): 0 pages.
Kernel command line: console=ttyS0,115200 root=/dev/ram0
Calibrating delay loop... 249.85 BogoMIPS
Memory: 122512k/131072k available (2708k kernel code, 8560k reserved, 3424k dat)
|
Dacă totul se desfăşoară conform planului, ar trebui să vi se afişeze aplicaţia
shell Busybox ash, aşa cum este exemplificat mai jos, de unde puteţi continua
cu partea despre (Configuring Your Network).
Cod 1.1: Când lucrurile merg bine... |
VFS: Mounted root (ext2 filesystem) readonly.
Freeing unused kernel memory: 280k freed
init started: BusyBox v1.00-pre10 (2004.04.27-02:55+0000) multi-call binary
Gentoo Linux; http://www.gentoo.org/
Copyright 2001-2004 Gentoo Technologies, Inc.; Distributed under the GPL
Gentoo/MIPS Netboot for Cobalt Microserver Machines
Build Date: April 26th, 2004
* To configure networking, do the following:
* For Static IP:
* /bin/net-setup <IP Address> <Gateway Address> [telnet]
* For Dynamic IP:
* /bin/net-setup dhcp [telnet]
* If you would like a telnetd daemon loaded as well, pass "telnet"
* As the final argument to /bin/net-setup.
Please press Enter to activate this console.
|
Probleme.
Dacă maşina este încăpăţânată şi refuză să-şi descarce imaginea, se poate
întâmpla din două cauze, (1) fie aţi greşit undeva, sau (2) are nevoie de
puţină răbdare. (Nu, puneţi barosul jos!) Iată o listă de lucruri pe care le
puteţi verifica:
-
dhcpd îi atribuie maşinii Cobalt o adresă IP. Ar trebui să observaţi unele
mesaje despre cererile BOOTP în fişierele log de sistem. Aplicaţia
tcpdump este, de asemenea, utilă în acest caz.
-
Permisiunile sunt setate corect în directorul dvs. /nfsboot
(ar trebui să fie accesibil oricui)
-
Asiguraţi-vă că server-ul NFS rulează şi exportă directorul
/nfsroot. Verificaţi acest lucru utilizând exportfs -v
pe server.
|
Actualizat la 27 Februarie 2006 |
Versiunea originală a acestui document a fost actualizată ultima dată la 27 Iulie 2010 |
|
Donate to support our development efforts.
|
|
|