Ghid Gentoo Pentru Actualizarea Versiunii de Kernel

1.  Introducere

Kernel-ul este unul dintre puţinele clase de pachete din portage care necesită intervenţie manuală pentru a finaliza actualizarea. Portage va descărca şi instala sursa de kernel pentru dvs., dar aici trebuie să interveniţi şi să compilaţi noul kernel inainte ca orice schimbări să aibă efect.

Deşi acest ghid ţinteşte utilizatorii care actualizează de la o versiune de kernel la alta, el poate fi folositor deasemenea utilizatorilor ce migrează de la un pachet de kernel la altul.

gentoo-sources este folosit ca exemplu în acest document, totuşi, instrucţiunile de aici se aplică de asemenea şi celorlalte pachete prezente in portage.

2.  De ce să actualizăm kernel-ul?

În general, actualizarea de la o versiune minoră de kernel la următoarea nu va aduce mari schimbări. Există mai multe motive pentru a actualiza kernel-ul. Unul îl reprezintă avantajele unei noi funcţii sau driver; altul, pentru a fi protejat împotriva unei vulnerabilităţi de securitate, sau doar pentru a menţine un sistem la zi şi viabil.

Chiar dacă alegeţi sa nu actualizaţi la fiecare nouă revizie de kernel, este recomandat ca măcar din când în când să actualizaţi. Este foarte recomandat să actualizaţi la o nouă versiune de kernel dacă aceasta rezolvă o problemă legată de securitate.

3.  Obţinerea unor surse noi prin Portage

Actualizarea surselor de kernel se face ca în cazul celorlalte pachete - folosind utilitarul emerge. Acesta va fi probabil cazul când veţi vrea să actualizaţi pachetul de kernel când veţi observa că a apărut un o actualizare în lista de actualizări world. De exemplu:

# emerge -Dup world
Calculating dependencies ...done!
[ebuild    NS ] sys-kernel/gentoo-sources-2.6.9-r2 [2.6.8-r5]

Puteţi continua cu instalarea pachetului actualizat, spre ex:

# emerge -u gentoo-sources

Sursele de kernel vor fi, apoi, instalate într-un subdirector al /usr/src. În exemplul de sus, noile surse de kernel vor fi instalate în /usr/src/linux-2.6.9-gentoo-r2.

4.  Refacerea link-ului simbolic /usr/src/linux

Gentoo necesită ca link-ul simbolic /usr/src/linux să indice către sursele kernel-ului pe care îl rulaţi.

Portage poate actualiza link-ul simbolic automat când instalaţi un nou pachet de surse de kernel. Tot ce trebuie să faceţi este să adăugaţi indicatorul symlink în variabila USE din /etc/make.conf.

(Adăugaţi cuvântul cheie symlink)
USE="symlink x86 3dnow 3dnowex X aac aalib adns alsa apache2"

Alternativ, puteţi utiliza app-admin/eselect pentru a modifica link-ul simbolic.

(Instalaţi eselect dacă nu îl aveţi deja instalat)
# emerge eselect
(Verificaţi lista surselor de kernel disponbile)
# eselect kernel list
Available kernel symlink targets:
  [1]   linux-2.6.9-gentoo-r1
  [2]   linux-2.6.9-gentoo-r2
(Selectaţi kernel-ul corect)
# eselect kernel set 1

Dacă doriţi să efectuaţi personal această operaţie, următorul exemplu vă explică cum să faceţi ca link-ul simbolic să indice către linux-2.6.9-gentoo-r2:

# cd /usr/src
# ln -sfn linux-2.6.9-gentoo-r2 linux

5.  Configurarea, compilarea şi instalarea noului kernel

Pentru oricare dintre aceste opţiuni, ar trebui să consultaţi instrucţiunile oferite de Manualul Gentoo cu legătură la Configurarea Kernelului şi Configurarea Aplicaţiei Bootloader. În continuare, este evidenţiată o serie de acţiuni necesare:

Opţiunea 1: Configurarea automată a kernelului cu Genkernel

Dacă aţi mai folosit genkernel, trebuie doar să repetaţi etapele prin care aţi trecut când aţi instalat kernelul pentru prima dată.

Rulaţi genkernel in mod obişnuit:

(Pentru kernel 2.4:)
# genkernel all

(Pentru kernel 2.6:)
# genkernel --udev all

Puteţi de asemenea să folosiţi şi alţi parametri pentru alte utilităţi genkernel. De exemplu, dacă doriţi să configuraţi şi alte opţiuni din kernel folosind menuconfig şi doriţi ca genkernel să reactualizeze configuraţia aplicaţiei boot loader grub, atunci rulaţi genkernel astfel:

# genkernel --menuconfig --bootloader=grub all

Pentru mai multe detalii consultaţi Ghidul Genkernel pentru Gentoo Linux, sau Manualul Gentoo. Multe dintre opţiuni pot fi setate în fişierul de configurare pentru genkernel, /etc/genkernel.conf.

Opţiunea 2: Configurarea manuală

Pentru a incepe lansaţi opţiunea menuconfig in interiorul sursei kernel-ului:

# cd /usr/src/linux
# make menuconfig

Selectaţi opţiunile în conformitate cu configuraţia sistemului dvs. şi al sistemului de operare. Pentru mai multe informaţii despre configurarea de kernel, consultaţi capitolul intitulat Configurarea Kernel-ului din Manualul Gentoo.

Apoi compilaţi kernelul şi copiaţi-l pe partiţia de boot. Incă o dată urmaţi instrucţiunile din Manualul Gentoo, explicate în capitolul despre Configurarea Aplicaţiei Bootloader. Dacă /boot este o partiţie separată, asiguraţi-vă că este mount-ată înainte de a copia imaginea de kernel compilată în acest director! Dacă nu faceţi acest pas, nu veţi mai putea porni sistemul cu noul kernel.

# make && make modules_install
# mount /boot
# cp arch/i386/boot/bzImage /boot/bzImage-2.6.9-gentoo-r2

La sfârşit ar trebui să actualizaţi configuraţia aplicaţiei bootloader, adăugând o nouă intrare pentru imaginea nouă de kernel (nu o ştergeţi pe cea veche incă!) şi demount-aţi partiţia /boot. Încă o dată consultaţi manualul pentru alte instrucţiuni.

6.  Reinstalarea modulelor externe

Dacă folosiţi module de kernel care nu sunt incluse in sursa kernel-ului, dar sunt disponibile în portage (ex. driver-ele ALSA sau driver-ele grafice NVIDIA sau ATI), atunci trebuie să le reinstalaţi la fiecare actualizare de kernel. Aceasta este la fel de simplă ca o recompilare a pachetului respectiv. Pentru mai multe informaţii consulaţi capitolul despre Configurarea Kernel-ului din Manualul Gentoo.

Există disponibil un utilitar simplu (sys-kernel/module-rebuild) ce recompilează toate modulele instalate de pachete separate pentru kernel-ul din /usr/src/linux. Utilizarea acestuia este destul de uşoară. După instalarea acestuia, pur şi simplu rulaţi module-rebuild populate pentru a popula baza de date cu o listă de pachete ce vor trebui recompilate după actualizarea versiunii de kernel. Odată ce aţi terminat actualizarea sau recompilarea kernel-ului dvs., rulaţi module-rebuild rebuild pentru a recompila toate driver-ele pentru noul dvs. kernel.

Pentru mai multe informaţii, rulaţi module-rebuild fără nici o opţiune pentru a vedea o listă de comenzi ce pot fi utilizate cu această aplicaţie.

7.  Repornirea în noul kernel

Acum, închideţi toate aplicaţiile şi reporniţi sistemul. Dacă aţi urmat instrucţiunile de mai sus corect, meniul aplicaţiei bootloader ar trebui să includă o intrare pentru noul kernel. Selectaţi noul kernel şi lăsaţi sistemul să pornească.

În mod normal, sistemul dvs. va efectua boot fară probleme în noul kernel şi veţi putea să vă autentificaţi şi să continuaţi ceea ce făceaţi înainte. Dacă acesta este şi cazul dvs., atunci actualizarea este completă.

Dacă aţi făcut o greşeală şi sistemul dvs. nu va efectua boot în kernel-ul nou, atunci reporniţi şi selectaţi intrarea din meniul aplicaţiei bootloader, ce corespunde ultimei imagini de kernel, cunoscută ca funcţională. Puteţi să reîncepeţi de la etapa Configurarea, compilarea şi instalarea noului kernel -- făcând schimbările necesare pentru a corecta greşeala. În unele cazuri nici nu este neapărată nevoie să reporniţi (spre ex., aţi uitat un driver de placă audio sau de reţea).

8.  Folosirea mai multor versiuni de kernel

Poate că aţi observat că atunci când instalaţi sursele pentru versiunea nouă de kernel, sursele kernel-ului actual nu au fost şterse. Acest comportament este intenţionat -- vă permite să comutaţi uşor între versiuni diferite de kernel.

Schimbarea între mai multe versiuni de kernel este simplă, lăsând sursele kernel-ului din /usr/src/ şi binarele bzImage în partiţia dvs. /boot (la care se referă intrările din configuraţia aplicaţiei dvs. boot loader). De fiecare dată când efectuaţi boot, vi se va prezenta un meniu din care să vă alegeţi kernelul cu care să porniţi sistemul.

9.  Ştergerea versiunilor vechi de kernel

Continuând de la ultima secţiune, probabil sunteţi mulţumit de noul kernel şi nu este nevoie să păstraţi vechile versiuni. Pentru a îndepărta uşor toate sursele unui kernel, cu excepţia celui mai nou, puteţi beneficia de avantajele opţiunii prune disponibilă prin intermediul emerge. În continuare vom folosi drept exemplu gentoo-sources:

# emerge -P gentoo-sources

În majoritatea cazurilor fişierele temporare folosite în timpul compilării vor rămâne în directorul sursei aflat în /usr/src. Le puteţi şterge folosind rm.

De asemenea puteţi şterge fară probleme şi modulele care erau folosite de această versiune de kernel. Aceasta se poate face ştergând directoarele corespunzătoare din /lib/modules care fac legătura cu versiunea kernelului pe care îl ştergeţi. Aveţi însă grijă să nu ştergeţi modulele ce aparţin versiunilor de kernel pe care, incă, le folosiţi!

La final, puteţi efectua mount pentru partiţia /boot şi să ştergeţi fişierele bzImage pentru versiunea de kernel la care renunţaţi. Ar trebui de asemenea să editaţi configuraţia aplicaţiei bootloader, astfel ca acesta să nu mai facă referiri la acest(e) kernel(-uri).

10.  Avansat: Utilizarea fişierului .config din versiunea precedentă pentru a configura o nouă versiune de kernel

Este posibil ca, uneori, să salvaţi timp prin reutilizarea fişierului de configurare din versiunea precedentă de kernel în momentul configurării unei noi versiuni. Notaţi faptul că această metodă este, în general, nesigură -- prea multe schimbări între fiecare versiune de kernel pentru ca aceasta să fie o actualizare de încredere.

Singura situaţie potrivită este în momentul actualizării de la o revizie Gentoo la alta. Spre exemplu, modificările efectuate între gentoo-sources-2.6.9-r1 şi gentoo-sources-2.6.9-r2 vor fi foarte puţine, şi în general este OK să utilizaţi următoarea metodă. În orice caz, nu este potrivit să o utilizaţi ca în exemplul de pe parcursul acestui document: actualizarea de la 2.6.8 la 2.6.9. Prea multe modificări între versiunile publicate oficial, adesea au ca rezultat unele probleme pentru utilizator, deoarece aceştia au dezactivat opţiuni pe care nu le doreau dezactivate.

Pentru a reutiliza fişierul .config amintit anterior, trebuie doar să-l copiaţi şi apoi să rulaţi make oldconfig. În următorul exemplu vom importa fişierul de configurare din gentoo-sources-2.6.9-r1 în gentoo-sources-2.6.9-r2.

# cd /usr/src/linux-2.6.9-gentoo-r2
# cp ../linux-2.6.9-gentoo-r1/.config .
# make oldconfig

În acest punct, vi se vor putea cere răspunsul în cazul unor opţiuni de configurare ce au fost modificate între două versiuni. Odată ce aţi efectuat acest pas, puteţi compila şi instala kernel-ul în mod normal, fără a trebui să utilizaţi meniul procesului de configurare menuconfig.

11.  Probleme după o actualizare de kernel?

Odată cu rapida dezvoltare a kernel-ului de Linux, inevitabil au apărut şi unele schimbări de la o versiune de kernel la alta, fapt ce poate cauza unele probleme. Dacă aveţi probleme cu ultimele versiuni ale pachetelor de kernel suportate de Gentoo atunci vă rugăm să ni le raportaţi.

Conţinutul acestui document este publicat sub licenţa Creative Commons - Attribution / Share Alike.